CUM TREBUIE SĂ NE COMPORTĂM ÎN BISERICĂ, LA DUMNEZEIASCA LITURGHIE

CUM TREBUIE SĂ NE COMPORTĂM ÎN BISERICĂ, LA DUMNEZEIASCA LITURGHIE

Cincizecimea– sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh în cea de-a 50azi după Înviere – este taina mântuirii noastre şi întemeierea împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ.

Biserica, care se intituie formal la Cincizecime, are în centrul ei lucrarea Sfântului Duh care  se împărtăşeşte credincioşilor prin sfintele Taine și prin dumnezeiasca Liturghie.

Duhul Sfânt este prezent în toată creaţia, dar în Biserică lucrarea lui are un caracter special, fiindcă doar aici sfinţeşte, transfigurează şi îndumnezeieşte pe om şi creaţia, prin sfintele Taine, începând cu Cincizecimea.

Noi suntem cu adevărat Biserica lui Hristos atunci când participăm la sfânta Liturghie, care este ”taina tainelor” – Taina Trupului şi Sângelui Său, oferit jertfă pentru noi.

Sf. Maxim Mărturisitorul (sec.VII) referindu-se la importanța rugăciunii (particulare și a cultului divin public) ne atrage atenţia că „Vom fi judecaţi şi după timpul pe care l-am pierdut”, ceea ce înseamnă că vom da socoteală înaintea lui Dumnezeu de fiecare ocazie pierdută de a participa la misterul liturgic al Bisericii lui Hristos

 

Creștinii reuniți în biserică sunt concelebranți la sfânta Liturghie !

Noi avem o mare responsabilitate de felul în care reuşim, la sfânta Liturghie, să ne introducem în misterul liturgic al  prezenţei divine.Urmărind cu atenţie și conștientizând rânduiala liturgică devenim și noi concelebranți ai sfintei Liturghii, în baza preoţiei universale pe care am primit-o prin botez.

Să nu uităm că Liturghia euharistică este trăită ca o ”pogorâre a cerului pe pământ”, care face posibilă ”înălțarea noastră la cer”. De aceea în imnul ”heruvic”, pe care-l cântă corul la începutul Liturghiei sacramentale se spune: „Noi, care pe heruvimi cu taină închipuim şi făcătoarei de viaţă Treimi, întreit Sfântă cântare aducem. Toată grija cea lumească de la noi să o lepădăm. Ca pe Împăratul tuturor să-l primim, pe Cel nevăzut înconjurat de cetele îngerești. Aliluia” !

Așadar, sfânta Liturghie face ca Biserica să devină una, în aspectul ei ceresc și pământesc.

20 de povățuiri ale Sfinţilor Părinţiprivind comportamentul în biserică:

1) Mai înainte de a merge la biserică împacă-te, cel puțin în sufletul tău, cu toţi cei cu care eşti certat și roagă-te pentru ei.

2) Lasă de la tine (din inimă) şi iartă tuturor celor ce ţi-au greşit cu ceva.

3) Îmbracă-te într-o ţinută curată, dar modestă, chiar smerită, ştiind că mergi să te rogi lui Dumnezeu cu umilinţă pentru iertarea păcatelor tale.

4) Când intri în biserică îţi faci mai întâi semnul crucii şi apoi te închini la sfintele icoane. Cum te închini corect? Întotdeauna fă semnul sfintei cruci complet, cu luare aminte şi nu în batjocură. În fața icoanei faci semnul crucii de două ori, cu plecăciune, săruţi icoana şi apoi mai faci încă o dată semnul crucii.

5) După îndemnurile Sfinţilor Părinţi metaniile (închinăciunile cu îngenuncheri, atingând pământul cu fruntea), nu se fac sâmbăta, duminica şi în sărbători.

6) Îngrijește-te să aduci de fiecare dată un dar (cât de mic) la sfântul Altar: lumânări, prescură şi un pomelnic pentru a fi pomenit tu şi toţi ai casei tale, vii și răposați, la dumnezeiasca Liturghie.

7) Sileşte-te, pe cât posibil, să ajungi la biserică de la începutul sfintei Liturghii, să asculți Evanghelia duminicală, să ai timp să te închini la sfintele icoane, şi să poţi da din vreme pomelnicul la sfântul Altar, mai înainte ca preotul să iasă cu Cinstitele Daruri în mijlocul bisericii.

8) Să nu alergi niciodată prin biserică, chiar dacă vrei să faci un bine cuiva, și nici să nu încerci să atragi, în vre-un oarecare fel, atenția celorlalți asupra ta. Această sminteală este mai mare decât binele pe care tu crezi că-l faci.

9) Stând la slujbă, în biserică, nu privi în dreapta sau în stânga, căci aceasta te sustrage de la gândirea spre Dumnezeu, iar dacă tu nu eşti concentrat, procedând astfel poţi deranja şi pe alţii.

10) Vorbirea în biserică în timpul slujbei sau în afara ei (când alții contemplează, meditează sau se roagă) este un mare păcat. Nici tu nu te rogi şi nici pe alţii nu-i laşi să o facă!

11) Cântarea în timpul Sfintei Liturghii se face doar împreună cu ceilalți. Nimeni nu trebuie să atragă atenția spre el. Pacea, liniştea sufletească şi păstrarea atenţiei către misterul divin liturgic sunt condiţiile fiecărui participant la sfânta Liturghie.

12) Copiii, dacă sunt botezaţi, pot participa la sfânta Liturghie cu condiţia să fie supravegheaţi permanent de părinţi. Când copiii fac tulburare este bine ca părinţii să-i scoată imediat din biserică şi să-i readucă după ce se liniştesc. Părinţii răspund înaintea lui Dumnezeu de comportamentul copiilor

13) Sileşte-te ca în timpul slujbei să nu te abaţi cu mintea la nimic pământesc, pentru ca măcar o oră pe săptămână să trăieşti în adevărată reculegere, contemplație şi rugăciune.

14) Ascultă cu luare aminte toată slujba până la sfârşit. Numai aşa ţi-ai făcut datoria deplină către suflet. După cum hrăneşti cu îndestulare trupul, se cuvine ca, măcar din când în când, să se sature şi sufletul de cuvântul lui Dumnezeu cel dătător de viaţă.

15) Dacă nu poți sta în picioare la sfânta slujbă ai posibilitatea să te aşezi pe scaun sau pe bancă. Este de preferat să te aşezi şi să te rogi, decât să stai în picioare şi să numeri minutele.

La slujbă nu se stă picior peste picior.

16) Nu părăsi biserica atunci când preotul începe să predice (aşa cum a părăsit Iuda Cina cea de Taină). Ca și Evanghelia, predica face parte integrantă din sfânta Liturghie.

17) Nu pleca din biserică până ce nu te-ai miruit şi nu ai luat sf. anafură.

18) Dacă ai posibilități, cercetează şi bucură și pe cei în nevoi prin milostenie, din darurile primite de la Dumnezeu, dar nu spre mândrie.

19) Cel ce se roagă zilnic acasă va fi pătruns și în sfânta biserică de conştiinţă liturgică, iar Dumnezeu îi va face parte de fericirea cea veşnică, pe care El a pregătit-o aleșilor Săi !

20) Respectând astfel sfântul locaș și dumnezeiasca Liturghie te vei împărtăși de fiecare dată cu harul Duhului Sfânt, necesar mântuirii tale.

”Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl, și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi toți” ! (II Cor. 13, 13).