Evanghelia lui Hristos, a împărăţiei iubirii lui Dumnezeu, a fost ascultată, trăită şi transmisă de-a lungul veacurilor mai ales de către Sfinţii lui Dumnezeu, Martirii și Mărturisitorii din fiecare neam (Mt. 28, 19; Mc. 8, 12; Col. 1, 26; FA. 10, 35). Prin mărturisirea, suferința și jertfa lor, în vremurile de prigoană ale Bisericii lui Hristos, Crucea lui Hristos Cel Răstignit şi Înviat a devenit lumina botezului şi a vieţii poporului român, atât în perioada de început a creștinismului, cât și în întreaga istorie a Bisericii noastre.
Credinţa creştină a poporului nostru, născută şi cultivată prin predica Sfântului Apostol Andrei şi prin lucrarea misionarilor creştini, vorbitori de limbă greacă şi latină, a rodit duhovniceşte de-a lungul a două milenii în cultura română creştină, dar mai ales în mulţimea sfinţilor martiri, a sfinţilor cuvioşi din mănăstiri, schituri şi sihăstrii, în mulţimea sfinţilor ierarhi păstori de eparhii, a domnitorilor sfinţi apărători ai patriei şi ai credinţei, în mulţimea preoţilor, precum şi în mulţimea sfinţilor mireni cunoscuţi şi necunoscuţi pe nume, care au postit mult şi s-au rugat constant, au mărturisit credinţa în vremuri grele, au construit biserici şi mănăstiri, au născut, crescut şi educat copii în iubirea lui Hristos şi în iubirea de Biserică şi Neam.
Ei sunt adevăratele conștiințe ale neamului nostru (Mt. 19, 28).
Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la trecerea la cele veșnice a patriarhului Justinian Marina, cel de-al treilea întâistătător al Bisericii noastre (1948-1977). În amintirea personalității sale și a moștenirii lui misionare Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2017 ca ”Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”.
Toate evenimentele religioase, sociale și culturale organizate cu acest prilej au ca scop evidențierea jertfelniciei ierarhilor, preoților și mirenilor din toate eparhiile Bisericii noastre, care au mărturisit și apărat credința creștină ortodoxă în timpul prigoanei regimului ateu.
Apărătorii Ortodoxiei sunt, așadar, toți aceia – din rândul clerului dar și al mirenilor – care și-au arătat credința, încrederea și iubirea nețărmurită pentru Hristos într-o perioadă în care era interzis să-i rostești chiar și numele Mântuitorului. Se știe că în anii 50, anii de teroare ai comunismului, peste trei mii de clerici erau în închisoare, dintre care peste 80% erau clerici ortodocși, atât ierarhi cât și preoți, dar și mulți mireni.
Este vorba, în primul rând, de preoții și mirenii care au stat în închisorile de exterminare comuniste și care anul acesta sunt recuperați în memoria noastră, a tuturor, prin aducerea la lumină a vieții și faptelor lor, pentru că sângele vărsat în temnițele comuniste, viața unora lăsată acolo, în condițiile absolut extreme în care erai forțat să abjuri de la credința ta pentru a scăpa cu viață, suferințele îndurate și jertfa lor, au devenit samânța creștinismului de mai târziu, așa cum ”jertfele primilor creștini, ale martirilor, au devenit sămânța creștinismului primar”, după cum mărturisește autorul și istoricul creștin Tertulian (în sec. al II-lea).
In acest al doilea semestru al anului 2017, în Patriarhia Română au fost și vor fi organizate numeroase evenimente. Tematica acestui an comemorativ constituie o problematică foarte interesantă, pentru că aduce în prim plan personalitatea ușor controversată -cel puțin în ochii unora- a patriarhului Justinian, o personalita-te dealtfel extraordinar de importantă, pentru că el a fost cel care a cârmuit Biserica Ortodoxă Română prin cele mai tulburi ape ale trecutului ei recent; este vorba de instaurarea unui regim de teroare, regimul comunist.
Deși unii îi reproșează unele umbre din viața sa, luminile vieții patriarhului Justinian, mai puțin cunoscute publicului larg, sunt cele care vor fi evidențiate în acest an comemorativ. Printre aceste lumini ale vieții sale se numără, fără îndoială, lupta sa cu autoritățile atesist-comuniste de a păstra deschise și funcționale, în contextul unei ideologii de stat absolut potrivnice creștinis-mului, toate bisericile parohiale de pe cuprinsul Patriarhiei Române și de a desfășura în ele programul cultului divin public, conform rânduielilor și tradițiilor bisericești, de a reorganiza învățământul teologic pentru pregătirea viitorilor clerici și, nu în ultuimul rând, de a recupera din temnițele comuniste pe profesorii de teologie, preoții, călugării și mirenii întemnițați pentru mărturisirea credinței lor, unii dintre aceștia devenind apoi importanți prelați ai Bisericii, profesori de teologie eminenți, vrednici preoți de parohie, ieromonahi sau stareți ai unor importante mănăstiri, părinți duhovnici recunoscuți. La acestea se adaugă publicarea unor importante cărți și culegeri cu conținut duhovnicesc, teologic și social-pastoral, printre care și primele VI volume ale ”Filocaliei”.
Dintre evenimentele mai importante ale acestui an comemorativ menționăm organizarea unui Simpozion internațional, cu invitarea întâi-stătătorilor Bisericilor ortodoxe surori care au suferit în urma prigoanei comuniste, simpozion ce va avea loc luna aceasta, în contextul prăznuirii hramului Catedralei Patriarhale, Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor (27 oct.), și care va pune în lumină tematica foarte generoasă despre care vorbim. Deasemenea, conferințele pastoral – misionare semestriale, ce vor avea loc în toamna acestui an în toate eparhiile Patriarhiei Române, vor trata aceeași temă.
Astăzi, prin mărturisitorii, sfinţii și martirii români, poporul nostru are mai mulţi mijlocitori în faţa Preasfintei Treimi, pentru ca el să-şi păstreze credinţa ortodoxă, să transmită generaţiilor tinere adevărata credinţă, singura prin care primim mântuirea, şi să-şi înalţe demnitatea sa ca Neam purtător de Cruce şi Înviere în istorie.
Să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru darurile Duhului Sfânt revărsate în mărturisitorii și sfinţii poporului nostru, daruri pe care ei le-au cultivat, ca un îndemn la mărturisire și la sfinţenie pentru noi toţi, prin credinţă şi nevoinţă, prin rugăciune şi fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire. Amin!
Părintele Adrian